1 |i pornind Iacob din nou la drum, a mers în @ara R[s[ritului, c[tre Laban, fiul lui Batuel Arameul \i fratele Rebec[i, mama lui Iacob \i a lui Esau. 2 |i s’a uitat, \i iat[’n câmp o fântân[a; iar lâng[ ea, trei turme de oi în odihn[, c[ci din fântâna aceea se ad[pau turmele; iar pe gura fântânii era o piatr[ mare. 3Când se adunau acolo toate turmele, [ciobanii] pr[v[leau piatra de pe gura fântânii \i ad[pau oile, apoi puneau iar[\i piatra la locul ei pe gura fântânii. 4 |i le-a zis Iacob: „Fra@ilor, de unde sunte@i?” Iar ei au zis: „Suntem din Haran”. 5 |i el le-a zis: „Îl cunoa\te@i voi pe Laban, feciorul lui Nahor?” R[spuns-au aceia: „Îl cunoa\tem”. 6 Zis-a iar[\i Iacob: „E s[n[tos?” |i ei au zis: „S[n[tos... Iat[ c[ Rahela, fata lui, vine cu oileb”. 7 Zis-a Iacob c[tre ei: „Mai e mult din zi \i înc[ nu-i vremea s[ se adune turmele; ad[pa@i oile \i duce@i-v[ s[ le pa\te@i”. 8Iar ei au zis: „N’o putem face pân[ nu se adun[ to@i p[storiic; atunci pr[v[lim piatra de pe gura fântânii \i ad[p[m oile”. 9 Înc[ nu-\i ispr[vise el vorba cu ei, când a sosit Rahela, fiica lui Laban, cu oile tat[lui s[u, c[ci ea p[\tea oile tat[lui s[u. 10 |i a fost c[ dac’a v[zut-o Iacob pe Rahela, fiica lui Laban, fratele mamei sale, \i oile lui Laban, fratele mamei sale, s’a apropiat Iacob \i a pr[v[lit piatra de pe gura fântânii \i a ad[pat oile lui Laban, fratele mamei sale. 11 |i a s[rutat-o Iacob pe Rahela \i \i-a ridicat glasul \i a plâns. 12 Apoi i-a spus Rahelei c[ el e frated cu tat[l ei \i c[-i fiul Rebec[i; iar ea a alergat \i i le-a spus tat[lui ei. 13 |i a fost c[ de’ndat[ ce a auzit Laban de numele lui Iacob, fiul
